Soy otra

Svetlana Cârstean

(Botosani, Rumanía, 1969). Estos poemas pertenecen a su libro«Soy otra» (Visor, 2023). Su libro «Trado», escrito con la poeta sueca Athena Farrokhzad, aparecerá pronto en español.

SOY OTRA

1.
Una cosa es ver a los pescadores desde lejos
y otra es acercarse a ellos
y otra que te ahuyenten de su lado
y otra que empiece a llover
y otra es ver las redes llenas de agua
y no de peces.

Una cosa es ver a los pescadores en la orilla
y otra verlos alejarse
en sus barcos.
Una cosa es llamarlos por su nombre
y otra no saber cómo se llaman.
Una cosa es verlos por la mañana
cuando bajas al puerto
y otra salir al mar con ellos por la noche.
Una cosa es querer hacerles una foto con tu Iphone
y otra pasar por delante como si no los vieras
y otra saludarlos aunque haya niebla.
Cada mañana
bajas la montaña para llegar al mar.
Cada mañana
los pescadores son otros
y nunca sabes si son familia.


2.
no estoy preparada para separarme de nadie
tengo una noción inflexible sobre la cercanía
mi cuerpo se inclina en la dirección de donde tú vienes.


3.
esta sombra de amor
por la que aceptas atravesar la noche
este mar de sombras
por el que caminas descalza
con el cabello suelto
y la mochila a la espalda

tú sabes lo que es la belleza
pero eso no basta
y tampoco garantiza nada
dices
hay mucha belleza aquí
hay mucha belleza alrededor
no apartes la mirada
no mires atrás

me he entrenado para este momento
convencida de que quienes saben lo que es la belleza
pertenecen a la tribu de los vencedores desconocidos
de que quienes saben lo que es la belleza
no se hieren los unos a los otros.


4.
hay algunas cosas que no creo que se me den muy bien
el suicidio
el sexo por Skype
el playback
y aquí realmente no importa que no tenga buena voz

pero en los últimos años he aprendido a mirar el abismo
con los ojos casi del todo abiertos
en los últimos años he aprendido
a contar mi calderilla
como lingotes de oro

hay algunas cosas que no creo que se me den muy bien
en cambio sabría dormir noche tras noche en un hotel
acurrucada sola entre las sábanas
dormiría sonriéndole a la ventana
apenas entreabierta

constatar la tristeza no es una valentía
decir qué triste no es ninguna contribución

asustarse por cualquier contacto roto
cualquier conexión interrumpida
no es ningún signo de madurez

pero dejar que te vean desnuda hasta el final
es puro instinto
como el agua que fluye río abajo

el instinto invisible del agua.


5.
soy hija del desfase
el resultado de la contorsión
el efecto de no colocarse
de cabeza el feto
soy efecto de la belleza apresurada y fugaz
la consecuencia de la excitación y de la impaciencia
soy la tarde en que
os conocisteis
y la noche en que ella
se marchó
soy la niña adoptada
por un padre
y treinta y nueve madres
soy la victoria de la ley que constriñe
la gloria tardía del fracaso
soy treinta y nueve hijas no deseadas
soy el faro de Shabla
donde todo marinero
sabe que está a mitad de camino
(entre Sulina y Estambul)
entre el padre que empezó
y el padre que
acabó
entre lo que podría haber sido
y lo que está por venir
soy el placer de lijar las esquinas
y de redondear los ángulos
soy hija de las prohibiciones
y su superviviente

soy hija del decreto
de las antiguas industrias
de los antiguos métodos
de fabricación
y del derroche moderado
soy esa hija que llega a hurtadillas
y hace mucho
ruido

soy hija de quien me quiera
soy de todos

estos melocotones están fuera del patio
dice él
no pertenecen a nadie
a nadie en Shabla
podemos comerlos
adóptame como a una gata blanca
callejera
sin compasión
y sin remordimientos.


6.
al final del día
la locura es el único bien que tienes
la única propiedad que nadie puede quitarte
una roca afilada con la que rompes todas las ventanas
a ambos lados de la calle
mientras caminas hacia tu casa.

7.
No tengo mitad. No hay mitad que me complete. 
No hay vacío donde la otra mitad se asiente.
No hay nada que completar.
Nadie araña la puerta por fuera para entrar.
Siempre me siento en una mitad de la silla pero no para hacer lugar
a otra persona en la otra mitad.
Me siento en una mitad de la silla para poder huir con facilidad.
Y a veces yo misma me siento en la otra mitad. 
Me digo. Imagina que eres otra.

Versiones del rumano de Corina Oproae.

Sînt alta

1. // Una e să vezi pescarii de la distanță / și alta e să te apropii de ei / și alta e să te alunge din preajma lor / și alta e să-nceapă ploaia / și alta e să vezi năvoadele pline de apă / și nu de pești. // Una e să vezi pescarii pe mal / și alta e să-i vezi îndepărtîndu-se / în bărcile lor / Una e să îi strigi pe nume / și alta e să nu știi cum îi cheamă. / Una e să-i vezi dimineața / cînd cobori în port / și alta e să ieși noaptea cu ei pe mare. / Una e să vrei să le faci o poză cu iphone-ul tău / și alta e să treci pe lîngă ei ca și cum nu i-ai vedea / și alta e să-i saluți chiar dacă e ceață. // În fiecare dimineață / cobori muntele ca să ajungi la mare / În fiecare dimineață / pescarii sînt mereu alții / și niciodată nu știi dacă sînt rude-ntre ei.// 2. // nu sînt pregătită să mă despart de nimeni / am o noțiune inflexibilă despre apropiere / corpul meu stă înclinat în direcția din care vii tu. // 3. // această umbră de dragoste / pentru care poți accepta să traversezi noaptea / această mare de umbre / prin care umbli desculță / cu părul neîmpletit / și rucsacul în spate // tu știi ce e frumusețea / dar asta nu e de ajuns / și nici nu garantează nimic / tu spui / e multă frumusețe aici / e multă frumusețe prin preajmă / nu întoarce privirea / nu privi în spate // m-am antrenat pentru clipa asta / convinsă că cei care știu ce e frumusețea / sînt în tribul învingătorilor necunoscuți / că cei care știu ce e frumusețea / nu se rănesc unii pe alții. // 4. // sînt cîteva lucruri la care nu cred că m-aș pricepe prea bine / sinucidere / sex pe skype / playback / și-aici chiar nu are importanță că sînt afonă // am învățat însă în ultimii ani să privesc în jos în prăpastie / cu ochii aproape larg deschiși / am învățat în ultimii ani / să-mi număr mărunțișul / ca pe lingouri de aur // sînt cîteva lucruri la care nu cred că m-aș pricepe prea bine / aș ști în schimb să dorm nopți întregi într-un hotel / singură ghemuită între cearceafuri / aș adormi zîmbind ferestrei / ușor întredeschise // să constați tristețea nu e o vitejie / să spui ce trist nu e o contribuție // să te sperie orice contact rupt / orice conexiune întreruptă / nu e semn de maturitate // dar să-i lași să te vadă dezbrăcată pînă la capăt / e instinct pur / ca cel al apei care curge la vale // instinctul nevăzut al apei. // 5. // sînt fata decalajului / rezultatul contorsiunii / efectul neîntoarcerii / fătului cu capul în jos / sînt efectul frumuseții grăbite și trecătoare / consecința excitației și a nerăbdării / sînt amiaza în care / v-ați cunoscut / și seara în care ea / a plecat / sînt copilul adoptat / de un tată / și 39 de mame / sînt victoria legii care constrînge / gloria tîrzie a eșecului / sînt 39 de fete nedorite / sînt farul din Shabla / unde fiecare marinar / știe că e la jumătatea distanței / (dintre Sulina și Istanbul) / dintre tatăl care a început / și tatăl care / a sfîrșit / dintre ceea ce ar fi putut fi / și ceea ce vine / sînt plăcerea de a pili colțurile / și de a rotunji unghiurile / sînt fiica interdicțiilor / și supraviețuitoarea lor // sînt fiica decretului / a industriilor vechi / a fostelor metode / de fabricare / și a risipei moderate / sînt fiica aceea care vine pe furiș / și face foarte mult / zgomot // sînt fata oricui vrea / aparțin tuturor // el spune / piersicile astea sînt în afara curții / ele nu aparțin nimănui / nimănui din Shabla / le putem mînca / adoptă-mă ca pe-o pisică albă / din mijlocul drumului / fără milă / și fără remușcări. // 6. // la sfîrșitul zilei / nebunia e singurul bun pe care îl ai / singura ta proprietate pe care nu ți-o poate lua nimeni / o piatră colțuroasă cu care spargi toate geamurile / de-o parte și de alta a drumului / în timp ce te îndrepți către casă. // 7. // Nu am jumătate. Nu există jumătate pentru mine care să / completeze ceva. / Nu există gol aici în care să se așeze cealaltă jumătate. / Nu e nimic de completat. / Nu zgîrie nimeni ușa pe dinafară ca să intre. / Mă așez mereu pe o jumătate de scaun dar nu ca să fac loc / altcuiva în cealaltă jumătate. / Mă așez pe o jumătate de scaun ca uneori să pot fugi din / locul acela cu ușurință. / Iar alteori pe cealaltă jumătate mă așez tot eu. Îmi spun. / Imaginează-ți că ești alta.


Comparte este texto: